Intr-o garsoniera sau intr-un apartament de doua camere, fiecare decizie de amenajare se simte. Un dulap cu zece centimetri mai adanc schimba circulatia prin camera, iar o usa care se deschide gresit scoate din uz un colt intreg.
Spatiul nu se obtine doar din mobila potrivita. Se obtine si din elementele fixe, alese cu gandul la cat loc cer ca sa functioneze. Pentru usi interior exista variante care elimina complet rotatia foii, iar in spatiile stramte diferenta e imediat vizibila.
Calculul se face inainte, pe o schita simpla. Dupa montaj, optiunile se reduc la mutarea mobilei. Cinci minute cu creionul si rigla arata ce nu incape nicicum.
Holul care functioneaza ca depozit
In apartamentele mici, holul preia toate functiile care nu incap altundeva: haine, incaltaminte, aspirator, uneori si o parte din bucatarie. Devine cea mai aglomerata zona din casa, desi are cea mai mica suprafata. Suprafata lui e de obicei sub patru metri patrati, iar prin el trec toti cei din casa.
Intrarea complica situatia. Cele mai multe usi intrare apartament se deschid de obicei spre interior, deci sfertul de cerc din fata lor trebuie sa ramana complet liber. Pe acel sfert de cerc nu se poate pune nici un cuier, nici un raft jos.
Solutia obisnuita e un dulap pe peretele lateral, nu pe cel din fata intrarii. Adancimea se reduce la patruzeci de centimetri, iar usile lui devin glisante, ca sa nu se adauge inca o foaie in rotatie.
- zona libera ceruta de usa de la intrare
- adancimea reala a dulapului de hol
- tipul de usi ale mobilierului, batante sau glisante
- spatiul necesar pentru a trece cu o geanta
- pozitia intrerupatoarelor si a tabloului electric
Variantele care nu ocupa camera
Usa glisanta e cea mai eficienta la spatiu. Foaia aluneca paralel cu peretele si nu intra niciodata in camera. Cere in schimb o portiune de perete liber, cat latimea usii, pe care nu se poate pune nimic. Gamele de la usi Porta Doors includ atat variante batante, cat si solutii glisante.
Varianta cu glisare in interiorul peretelui nu cere nici acel spatiu liber, dar presupune lucrari de zidarie si o decizie luata din faza de proiect. Costul creste, dar spatiul recuperat nu se poate obtine altfel intr-o camera mica.
Usa plianta e intre cele doua. Se strange in doua panouri si ocupa aproximativ jumatate din spatiul unei foi clasice. Se potriveste la bai mici si la debarale. Nu cere perete liber si nu intra adanc in incapere, ceea ce o face o varianta de compromis utila.
Debaraua transformata in spatiu util
Multe apartamente vechi au o debara de doi metri patrati, folosita ca depozit de lucruri uitate. Cu cateva schimbari devine birou, dressing sau camara ordonata. O zugraveala deschisa si rafturi pana sus o fac una dintre cele mai folosite incaperi.
Usa e primul element care trebuie regandit. O foaie clasica inghite exact spatiul in care ar sta scaunul sau rafturile de jos. O varianta glisanta pe exteriorul peretelui rezolva situatia fara lucrari de zidarie.
Daca incaperea nu are fereastra, se adauga si problema luminii. O parte transparenta in partea de sus a foii rezolva situatia fara sa afecteze intimitatea sau depozitarea. Un bec cu lumina neutra completeaza restul, fara sa incalzeasca spatiul inchis.
- Se masoara camera si se noteaza dimensiunile reale.
- Se marcheaza spatiul ocupat de fiecare usa deschisa.
- Se alege tipul de deschidere potrivit fiecarei incaperi.
- Se asaza mobilierul in suprafata ramasa libera.
- Se verifica daca doua foi vecine se pot intalni.
Oglinzile si suprafetele deschise
Spatiul perceput difera de spatiul masurat. O camera mica, zugravita deschis si cu o oglinda pe peretele lung, pare simtitor mai mare decat una identica in tonuri inchise. Senzatia conteaza la fel de mult ca suprafata reala.
Oglinda functioneaza cel mai bine pe holuri inguste, asezata pe latura lunga. Dubleaza vizual latimea si face trecerea mai comoda. Nu trebuie sa fie mare, o banda de jumatate de metru pe toata inaltimea e suficienta.
Suprafetele continue ajuta si ele. O pardoseala montata la fel in toate camerele, fara praguri inalte, face locuinta sa para un singur spatiu, nu o suma de incaperi mici.
Greseli care micsoreaza spatiul
Cea mai frecventa e mobilierul prea adanc. Un dulap de saizeci de centimetri pe un hol de un metru douazeci lasa un coridor prin care nu trec doua persoane.
A doua e aglomerarea de obiecte mici pe suprafetele libere. Spatiul pare ocupat chiar daca nu e, iar camera devine obositoare. Cateva cutii inchise, de aceeasi culoare, schimba impresia fara sa reduca depozitarea.
A treia e renuntarea la lumina naturala intre camere. Peretii plini si foile opace transforma o locuinta mica intr-un sir de incaperi separate si intunecate.
Spatiu folosit pana la capat
Intr-un apartament mic nu exista suprafata de rezerva. Fiecare decizie fie adauga loc, fie il consuma, iar elementele fixe cantaresc cel mai mult. Fiecare metru patrat are deja o functie, iar adaugarea unei functii noi scoate alta din uz.
Usile sunt printre ele. Se monteaza o data si stabilesc pentru multi ani cum poate fi aranjata camera din jurul lor. Ele decid unde incape mobila si unde nu, cu mult inainte ca mobila sa fie cumparata.
Ce conteaza pe termen lung e ca locuinta ramane usor de folosit, nu doar frumoasa in fotografii. Un spatiu mic bine gandit functioneaza mai bine decat unul mare lasat la intamplare. Un plan facut la inceput conteaza mai mult decat orice obiect cumparat ulterior.
